Lavinia Georgiana Marcu, premiată pentru analiza rapului radical românesc
Lavinia Georgiana Marcu primește premiul Christopher Coker pentru analiza rapului underground și a felului în care readuce idei neolegionare în atenție.
Profesoara de istorie Lavinia Georgiana Marcu a primit premiul „Christopher Coker” pentru Cercetare Istorică, acordat în 2026 de Centrul Rațiu pentru Democrație. Studiul premiat urmărește felul în care anumite piese de rap underground readuc în atenție naționalismul radical, mistica ortodoxă și figuri asociate Mișcării Legionare.
Distincția i-a fost înmânată de Nicolae Rațiu, în cadrul evenimentului „Dialogurile Rațiu despre democrație 2026”. Cercetarea poartă titlul „Reinterpretarea trecutului interbelic: simbolismul și memoria neolegionară în hip-hop-ul underground românesc”.
De la cântece legionare la rap
Analiza pornește de la rolul pe care muzica l-a avut în consolidarea identității Mișcării Legionare. În interpretarea cercetătoarei, cântecele nu au fost doar instrumente de propagandă, ci au creat sentimentul de apartenență, au însoțit ritualurile colective și au contribuit la atragerea de noi adepți.
Oliver Jens Schmitt a remarcat că societatea românească nu a mai fost mobilizată politic prin cântec cu aceeași intensitate ca în perioada de vârf a legionarismului. Repertoriul de atunci combina ultranaționalismul, misticismul ortodox, venerarea lui Corneliu Zelea Codreanu, idealizarea trecutului, glorificarea sacrificiului și imaginea „omului nou”.
Cântecele erau prezente la marșuri, adunări studențești și ceremonii religioase, dar și în spații cotidiene precum atelierele sau trenurile. Între septembrie 1940 și ianuarie 1941, când Mișcarea Legionară a participat la guvernare, membrilor li s-a cerut inclusiv să dețină culegeri cu repertoriul partidului.
După înfrângerea regimului legionar și instaurarea dictaturii comuniste, această memorie muzicală a continuat să circule clandestin în exil și în închisorile comuniste. După 1990, temele au reapărut treptat în zona hip-hop, mai ales în rapul underground, iar ulterior au ajuns și în discursurile unor politicieni asociați extremei drepte, în special din AUR.
Artiștii și temele analizate
Pentru cercetare au fost examinate aproximativ 500 de piese, iar 110 au fost selectate pentru referințe explicite la Mișcarea Legionară, Codreanu, persoane asociate acesteia, represiunea comunistă, „Sfinții Închisorilor” și alte teme apropiate extremei drepte.
Printre artiștii identificați se numără Cedry2k, Dragonu AKA 47, Sișu Tudor și Underman. În repertoriile lor apar, potrivit studiului, mai multe direcții recurente:
- preluarea unor cântece și poezii legate de legionarism;
- idealizarea eroilor naționali și a deținuților politici;
- asocierea ortodoxiei cu naționalismul și anticomunismul;
- prezentarea lui Corneliu Zelea Codreanu ca simbol moral sau martir;
- promovarea familiei tradiționale și respingerea diversității, inclusiv prin mesaje homofobe;
- conspirații despre „sioniști”, control evreiesc asupra finanțelor, „Protocoalele Sionului” și „Noua Ordine Mondială”.
Underman și Aforic folosesc, în piesa „Niciun pas înapoi”, un refren preluat din cântecul legionar „Șoim român”. În cazul lui Cedry2k, studiul menționează interpretarea poeziei „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, de Radu Gyr, dar și piesele „Unde-s nebunii”, construită pe un text de Demostene Andronescu, fost membru al Frățiilor de Cruce, și „Strigăt”, bazată pe creația lui Constantin Oprișan, membru al Mișcării Legionare.
Referințe directe la Codreanu apar și în versurile unor piese precum „Ardem!”, lansată în 2011 de Dragonu AKA 47 și Flou Rege, respectiv „Simte HaarpCord”, din 2016, interpretată de Stres, Eufonic, Dragoș Miron, Tudor Sișu și Tecko Starr. În aceste exemple, liderul legionar este așezat alături de figuri istorice, religioase sau culturale prezentate drept repere naționale.
„Sfinții Închisorilor” și memoria detenției
Un alt fir urmărit în studiu este transformarea unor deținuți politici asociați Mișcării Legionare în personaje sacralizate. Valeriu Gafencu, George Manu și Iustin Pârvu sunt prezentați prin prisma suferinței din perioada comunistă și a rezistenței anticomuniste, în timp ce legăturile lor cu legionarismul și responsabilitatea mișcării pentru violența politică interbelică sunt, în această perspectivă, diminuate.
Grupul Haarp Cord, din care au făcut parte Dragonu AKA 47 și Tudor Sișu, este menționat prin piese precum „Flori de mucigai” și „Un singur gând”. Prima evocă victimele represiunii de la Pitești și de la Canal, iar cea de-a doua îl numește pe Valeriu Gafencu „un model și un exemplu”.
În același repertoriu apar invocări ale credinței, ale monahilor și ale vieții veșnice, dar și critici la adresa ideilor progresiste. Studiul indică faptul că această combinație între religie, naționalism și respingerea diversității contribuie la construirea unei opoziții între „noi” și „ei”.
Cazul Cedry2k
Cedry2k este prezentat drept unul dintre cele mai clare cazuri de suprapunere între ortodoxie, naționalism, anticomunism și memoria legionară. Artistul a participat la evenimente organizate de instituții ortodoxe și de alte organizații, printre care școala de vară „Fenomenul Pitești”, a Memorialului Pitești, și conferința „Modele și antimodele”, organizată de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei.
La întâlnirea „Cedry2k – rapperul care a descoperit pe Dumnezeu”, artistul a fost prezentat de A.S.C.O.R. Alba Iulia, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă. Cedry2k și Dragonu AKA 47 au fost incluși, de asemenea, într-un manual de religie pentru clasa a VIII-a, unde au fost indicați drept „modele pentru adolescenți”.
Albumul „Sfinții Închisorilor” face cea mai vizibilă legătura cu memoria legionară. Pe material, Cedry2k amintește mai multe persoane asociate detenției politice, între care Corneliu Zelea Codreanu, George Manu, Traian Trifan, Constantin Oprișan, Ion Gavrilă Ogoranu, Radu Gyr și Iustin Pârvu. Coperta îl arată pe artist îmbrăcat în haine de deținut, pe fundalul unor imagini cu persoane persecutate în închisorile comuniste, iar piesa care dă numele albumului a trecut, din 2015, de 6,7 milioane de vizualizări pe YouTube.
Printre melodiile analizate se află „Inconvenabil”, unde detenția de la Canal, Aiud și Jilava este descrisă prin imagini religioase, și „Vipere”, în care foștii deținuți politici sunt numiți „mărturisitori”, iar Experimentul Pitești este transferat simbolic în prezent.
Cercetarea mai indică referințe la „slugi evreiești”, Soros și masonerie în „Același joc”, la „sioniști prădători” în „Paznic Carpatic” și la ideea unei Românii aflate „sub călcâiul evreilor” în „Colaborasionism”. În „Conspirasionism”, dezbaterea despre Holocaust este legată de presupuse interese ascunse, iar „Apocalipsa Verbală” îl menționează pe Elie Wiesel.
În „Noile ordine mondiale” sunt invocate Illuminati, Grupul Bilderberg, FMI și un presupus guvern mondial. „România furată” asociază Uniunea Europeană cu „propaganda gay”, în timp ce „Prometeu” contestă acuzațiile privind discursul de ură și atacă organizațiile neguvernamentale.
