Ora exactă a imaginației

Despre  performantele ceasornicarilor contemporani si o industrie bazata pe pasiune

„Înainte de a trece la lucruri serioase, ar fi bine să vedem ce poate să însemne un ceas complicat în ziua de astăzi. Performanțele ceasornicarilor contemporani îți oferă un motiv în plus să consideri orologeria drept o industrie bazată pe pasiune”

Text: Constantin Bacheș

 

În general, cuvântul „complicat” ne sperie. Înseamnă automat ceva dificil de înțeles sau de făcut, așa că mai bine eviți. Pentru ceasornicarii din toate timpurile, „complicat” este însăși definiția activității lor. Acum o sută sau chiar două sute de ani, funcțiile ceasurilor veneau să satisfacă așteptări clare ale utilizatorilor, de la un mecanism capabil să afișeze cu fidelitate ziua și luna de-a lungul anului până la un mecanism atât de precis în măsurarea timpului încât piloții sau navigatorii să își poată calcula timpii și distanțele călătoriilor.

Pe lista „invențiilor” utile se adaugă exerciții tehnice complexe pe care astăzi te mulțumești doar să le admiri dar care, în trecut, reprezentau mai mult decât un motiv de mândrie pentru posesor. Complicația denumită „repetiție la minut” reprezintă abilitatea unui ceas de a reda ora și minutele folosindu-se de gonguri specifice. În general, apăsarea unui buton declanșează un anume număr de sunete egal cu numărul orelor, un al doilea tip de sunete pentru sferturile de oră și un al treilea pentru minute. Iar dacă astăzi alternanța gongurilor definește un spectacol în sine, acum mai bine de o sută de ani era pur și simplu modul în care puteai ști ce oră e atunci când te trezeai în miezul nopții și nu doreai să aprinzi lampa. La propriu, desigur. În timpurile noastre, toate marile complicații ale trecutului rămân la fel de atractive, iar reproducerea lor, cu ajutorul tehnologiilor moderne, le face din ce în ce mai fiabile și precise. Deși folosesc aceleași principii, mecanismele de astăzi ajung la cote pe care geniile din trecut nu le puteau atinge, în practică, din lipsa unui computer capabil să le scutească de ani întregi de calcule și a unor utilaje atât de precise încât pot modela cu fidelitate componentele. Istoria modernă se scrie, însă, și cu idei pe cât de inutile, pe atât de spectaculoase.

În galeria noilor complicații se înscriu fie funcții cu totul și cu totul originale, fie mecanisme a căror execuție contrazice principiile bine stabilite ale orologeriei clasice. În prima linie îl avem ca exemplu pe Christophe Claret, un „geniu” modern care și-a consacrat numele proiectând mecanisme complicate pentru mărcile cunoscute. Între timp, același Claret a decis să construiască ceasuri și sub marca proprie, pentru că doar aici a putut să își exprime „nebunia” fără a trebui să-și justifice eforturile în fața unui consiliu de administrație. Printre complicațiile sale originale se numără o colecție care înglobează mecanic jocurile Poker, Baccara și Blackjack. Mecanismele care alternează complet aleatoriu un pachet complet de 52 de cărți te lasă să experimentezi întocmai emoția unui cazinou. Doar pentru jocul de poker au fost prevăzute aproximativ 98.304 combinații de cărți pentru cei trei jucători care se strâng în jurul ceasului.

Tot în Elveția se scrie și povestea lui Max Busser, un fost manager de succes în industria orologeră de top, care a preferat să își pornească propria companie în care să pună în practică ideile celor mai buni ceasornicari. Piesele pe care le-a denumit MB&F (Max Busser and friends) sunt mai puțin impresionante ca număr de funcții, dar promit un spectacol unic ca mod de gândire al mecanismelor și principii de execuție. Denumite „Horological machines”, creațiile MB&F au devenit punct de atracție pentru colecționari, dar și motiv de mândrie pentru persoanele care nu vor să poarte piese consacrate şi sunt pregătite să plătească un preț din categoria „foarte mult spre exagerat de mult”. Iar atunci când pare că nimic nu mai poate fi inventat, se lansează o marcă precum HYT care, în premieră absolută pentru orologerie, reușește să integreze lichidul într-un mecanism mecanic de înaltă precizie. Proiectul ceasului care indică trecerea timpului cu ajutorul a două fluide de culori diferite reprezintă un exercițiu tehnologic spectaculos, la care au contribuit specialiști și furnizori de echipamente „importați” din universul construcțiilor aerospațiale. La baza schemei de funcționare stau două rezervoare în miniatură a căror inventare și producție reprezintă o performanță pentru orice fel de industrie.

Scrie un comentariu: