Darea în plată îi lasă pe tineri fără o casă în viitor

Legea dării în plată e la un vot distanţă să devină lege. Proiectul a fost aprobat în Senat şi urmează să intre în discuţia Camerei Deputaţilor. Senatul a inclus în proiect Prima Casă şi au exclus creditele mai mari de 150.000 de euro. Bancherii încă mai aşteaptă şi alte îmbunătăţiri. Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu, pune punctul pe i în interviul acordat revistei noastre.

olteanu-pentru-web

Reporter: Prima Casă e inclusă în lege, Guvernul cere să fie exclusă. BNR ce argument are?

Bogdan Olteanu: Aici sunt 2 argumente. Prima Casă are o rată de neperformanţă de 0,04%, sunt câteva zeci de familii în această situaţie. Al doilea argument e că aici există o garanţie de stat, anularea ei de către stat ne pune în categoria statelor neserioase. Înţeleg că aici e o frustare legată de principiul drobului de sare, dacă se întâmplă ceva peste 10 ani. Dacă peste 10 ani se scumpeşte petrolul, o să interziceţi de azi maşinile? Dacă peste 10 ani se scumpeşte mâncarea, o să interziceţi de azi cuptoarele?

Reporter: Cum va fi afectat programul Prima Casă de aplicarea Legii dării în plată?

Bogdan Olteanu: Dacă legea va rămâne așa. Eu sper în continuare să reușim să-i convingem  pe legiuitori. Dânșii vorbesc acum între ei și se conving că au dreptate. Cunosc momentele grele ale clasei politice. Eu am trecut prin momentul votării majorării salariilor profesirlor cu 50%, care a fost un moment de mare rușine pentru Parlamentul României, de lipsă totală de rațiune, sunt momente în care este greu să asculţi realitatea din jurul tău. Eu sper să putem să convingem că e o realitate nu o opinie, că există riscul să dispară Prima Casă și ăsta e un risc major nu pentru cei care iau decizii, ci pentru cei care vor de acum încolo să-și cumpere o casă. Înlătură o oportunitate de dezvoltare economică, de soluționare a unei opțiuni sociale majore. O fi bine, o fi rău, nu e în puterea Parlamentului să judece și nici în puterea Băncii Naționale. Nu e o reacție post comunistă. Legea împiedică acest lucur, va crea dificultăți industriei construcțiilor: constructorilor, dezvoltatorilor și industriei materialelor de construcții. Sigur că şi industria furnizoare va fi afectată. Problema nefericită impusă de această lege este că ea înlătură toate garanțiile, în momentul în care debitorul decide, toate garanțiile cu excepția imobilului respectiv sunt anulate. Rămânând fără alte garanții banca e obligată să mărească avansul, banca împrumută banii clienților săi.

Reporter: Iniţiatorii legii spun că darea în plată asigură împărţirea echitabilă a riscului între client şi bancă. Ce credeţi?

Bogdan Olteanu: Nu-i corect. Băncile nu funcţionează preluând riscurile debitorilor. Ele au ca obligaţie fundamentală să administreze bine şi cu grijă banii deponenţilor, pentrtu că băncile dau mai departe banii deponenţilor. Rostul lor e să se asigure că-i plasează, îi recuperează şi îi dau înapoi deponenţilor şi îi pot da oricând deponenţii îi cer. Riscul fundamental pe care îl asumă o bancă şi care se vede în activitatea ei e riscul de neplată: riscul ca o persoană să nu poată sau să nu vrea să plătească creditul pe care l-a luat. Acesta e riscul fundamental pe care o bancă şi-l asumă pe socoteala deponenţilor. Orice alte riscuri în plus se pot legifera, în măsură în care e constituţional, dar ele se vor regăsi în sarcina deponenţilor – a românilor, cam 14 milioane, care economisesc şi îşi depun banii la bancă. Din acest motiv, când vorbim despre împărţirea riscurilor, luăm în calcul şi a treia categorie: deponenţi, bănci şi debitori. Cei care trebuie protejaţi sunt deponenţii, pentru că ei nu decid cui se dă credit şi în ce măsură cel care primeşte creditul decide la un moment dat să nu-l ramburseze.

Reporter : Toate problemele au plecat de la creditarea masivă pe franci elveţieni. Sunteţi convins că Banca Naţională a făcut tot ce putea pentru a evita acest lucru?

Bogdan Olteanu: A făcut, a strigat cât se poate de tare, a luat nişte măsuri considerate pe atunci neortodoxe, radicale, de macrostabilizare. Am cerut băncilor ca 40% din banii pe care-i împrumută să-i blocheze la BNR, că să-i descurajăm să dea credite în moneda străină. În Polonia şi Ungaria, unde nu s-a luat această măsură, numărul creditelor în franci elveţieni e de 10 ori mai mare ca în România. A funcţionat în această măsură. În capitalism nu poţi să interzici produse, poţi să le descurajezi. Au existat mesaje ale BNR, le-am spus oamenilor să nu se împrumute în monedă străină.

 

Reporter: Legea dării în plată este o lege corectă din punct de vedere constituţional şi european?

Bogdan Olteanu: Constituţional, nu intră în prerogativele mele să mă exprim. Dar european cu siguranţă nu. Trebuie să ne încadrăm în cerințele europene referitoare la aplicarea previzibilă și predictibilă a unei legi – în traducere, să nu fie retroactivă, referitoare la limitele posibilității de a interveni într-un contract – în traducere, nu schimbi un contract încheiat între două părți, decât dacă e o problemă majoră, de exemplu, e un caz social sau s-a produs o catastrofă.

Reporter: Şi putem considera că România a trecut printr-o catastrofă?

Bogdan Olteanu: Într-adevăr, s-a produs o catastrofă, istoric vorbind, s-a produs criza din 2008 care a produs trei consecințe majore în zona asta: s-a materializat riscul valutar pentru cei în special cu credite în franci elvețieni, s-a materializat riscul devalorizării activului pentru că a scăzut mult valoarea caselor puse garanție și s-a materializat riscul pierderilor de venit ale debitorilor pentru că mulți au rămas șomeri sau le-au scăzut salariile în piața liberă sau le-au fost scăzute administrativ salariile în sectorul public, cum ne amintim. A fost o tragedie socială. E o cauză care să permită o intervenție socială și aici se leagă punctul de vedere al Guvernului cu observațiile pe care și noi le-am formulat. Dacă vrei să intervii cu toporul într-o relație economică trebuie să ai mare grijă să tai partea putredă, nu partea sănătoasă, dacă vrem să tăiem în pădure curățăm părțile putrede și uscate, nu copacii sănătoși. Legea aceasta trebuie să vizeze zonele afectate de criză, nu pe cele neafectate.

Reporter: Cum stabilim aceste criterii în așa fel încât să rămână o lege corectă?

Eu nu cred că trebuie să inventăm lucruri noi. Și în plan european și în plan românesc politicile sociale s-au descoperit de multă vreme, există criterii referitoare la veniturile famiilor, la averea familiilor, mai dețin, nu mai dețin lucruri. Ţineți minte celebrele povești cu persoanele care mergeau cu Mercedes-ul să-și ia ajutorul social? Nu vrem să ajungem iar acolo. Există mijloace de a măsura acum averile persoanelor. Se pot cunoaște de către Fisc, putem să calculăm cât din venitul lunar al familiei este alocat plății ratelor la bancă și să vedem în ce măsură gradul de îndatorare este împovărător sau nu.

Noi avem două praguri pe care industria construcțiilor le cunoaște foarte bine, pragul penrtu Prima Casă  – 60.000 de euro și pragul pentru locuințe cu TVA redus de 5% – 100.000 euro. Amândouă sunt politici sociale. Și atunci s-a analizat până la ce sumă se încadrează o casă rezonabilă. Propunerea pe care BNR-ul a făcut-o e și mai rezonabiă 150.000 creditul, cam 200.000 euro locuința. De ce? Pentru că în 2007-2008 când multe din aceste credite aflate în dificultate au fost luate, prețurile era mai sus și ar fi nerezonabil să evaluăm o locuință la prețul de astăzi și să punem condiția asta la un credit luat în 2007.

Reporter: Ce se va putea face pe parte de justiție?

Bogdan Olteanu: Asta e problema băncilor și nu noi suntem cei care să-i sfătuim ce să facă. Noi reprezentăm interesele statului român. Dacă ați văzut declarațiile care s-au făcut de către reprezentantul financiar al statului român care este Ministerul de Finanțe și care a evocat riscuri pe care dânșii le-au întâlnit în alte asemenea situații. Trebuie să privim cu realism la posibilitatea ca reprezentanţii Comisiei Europene să constate că încălcăm legislația europeană și să declanșeze o procedură de infrigement împotriva României. România este într-un ansamblu supra-național pe care noi ni l-am dorit și care are niște reguli.

Reporter: Cei care sunt pro-darea în plată au sărit că această lege va duce la scumpirea creditelor prin mărirea avansurilor. Ce părere aveţi?

Bogdan Olteanu: Creditele se scumpesc dar nu din această cauză. În decembrie, Parlamentul a votat o lege de transpunere a unei directive europene, prin care avansul va fi mărit cu toate garanţiile pe care legea dării în plata le-a eliminat. Dacă se elimina toate celelalte garanţii şi rămâne doar imobilul, avansul va fi probabil în jur de 40%, poate mai mult. E o obligaţie legală.

Reporter: Chiar dacă se va scumpi creditarea, tinerii, în special, vor fi feriţi să ajungă în situaţia celor cu credite în franci elveţieni. Nu e bine?

Bogdan Olteanu: Eu aş spune altfel. Îi va feri pe tineri de şansă de a avea o casă.

 

UPDATE.

Proiectul Legii dării în plată a intrat la discuţii şi în Camera Deputaţilor. Joi, 31 martie, discuţiile s-au purtat la Comisia Juridică şi s-a stabilit ca un  vot finală să se dea marţi, 5 aprilie. Miercuri, 6 aprilie legea ar trebui să meargă la votul  din plen.  Până la urmă, deputaţii au stabilit ca Legea dării în plată să cuprindă un plafon (nu de 150.000 de euro – cum se stabilise în Senat, ci de 250.000 de euro), iar Programul Prima Casă să fie eliminat din proiect!

Scrie un comentariu: